ISTORIC

DOCLIN

Localitatea DOCLIN este atestata documentar din secolul al XVI-lea. Denumirea vine de la formele de relief cu dealuri line (doc-lin, deal lin, dolina).


Port popular Doclin inceputul sec XX

Hotarul de azi al comunei Doclin o desparte spre nord de localitatea Binis, spre nord-vest de localitatea Tirol, spre vest si sud-vest de localitatile Fizes, Surducu Mare si Forotic, spre sud de localitatea Carnecea, iar catre est de Dognecea.


Grup de cetateni,vanatori si jandarmi in curte la primarie cu ocazia sarbatoririi hramului bisericii din Doclin (15 aug. "Adormirea Maicii Domnului")

La sfarsitul secolului XVI, in 1597, luna august, satul este mentionat cu movilele sale de hotar laolalta cu satul Binis, fi ind amandoua in proprietatea caransebeseanului Negul (Neagu).

Localitatea exista neintrerupt in epoca otomana, fi ind mentionata sub numele Doklen la 1690 – 1700, in conscriptia contelui Marsigli, ca si in conscriptia austriaca din 1717 – 1718, in hartile veacului XVIII (a lui Mercy din 1723 s.a.).

Numele satului apare sub forma Doklen, Dochlan, Doklin etc. si, dupa parerea cercetatorului resitean Vasile Ionita, etimologia acestuia ar fi sarbo-croata.


Sateanca si fiul sau in anul 1907

In 15 ianuarie 1757, pentru Doclin, districtul Varset, se mentioneaza: „Biserica de lemn, cu Hramul…, ridicata sub episcopul Maxim in 1783. Paroh Barbu Munteanu, Constantin Martin”. Acest document ne arata ca a existat o biserica de lemn care se crede ca a fost pe actualul islaz comunal, in locul numit Dealul Bisericii.

S-au descoperit la inceputul secolului XX o moneda dacica din argint, imitatie dupa cele emise de regele Filip al II-lea al Macedoniei, de tip Cladovo – Saschiz, ce poate fi datata in secolul II a.Chr.3.


Adunare cetateneasca in fata Primariei (perioada interbelica)

BINIS

Localitatea BINIS, se presupune a avea o vechime mai mare,avand in vedere ocupatia principala pe care o aveau locuitorii-olaritul. Documentar este atestata in anul 1590.

Asezata in zona centrala a banatului, in judetul Caras-Severin, localitatea Binis are o vechime multimilenara. Arheologii arata ca inceputul acestui mestesug a olaritului apare in epoca bronzului, a civilizatiei tracilor sau poate si mai veche. Adaptarea rotii olarului a reprezentat in secolele V-IV, inainte de Hristos, o transformare economica importanta.


Corul de barbati al Bisericii ort. rom. din Doclin infiintat in anul 1902 (primul cor din Doclin)

Drumul roman construit de Imparatul Traian pentru a cucerii Dacia si capitala ei, Sarmisegetuza, trece prin Binis. Incepand de la Lederata (Ramna), Berzovis (Berzovia), Binis Doclin, Centumputia (Surducul Mare), pe o distanta de 5 km, acest drum era inca vizibil in secolele XIX-XX.

Prima atestare documentara a localitatii Binis o aflam la istoricul roman Stefan Pascu in lucrarea sa ,,Voievodatul Transilvaniei’’ care aminteste de o scrisoare a Papei Clement al VI-lea (1342-1352) trimisa in 1345 regelui Ungariei, Ludovic care a trimis-o lui Alexandru, fiul lui Basarab I (1352-1364).


Inv.MUSTATIU PAVEL (1842-1910) cu sotia

Acesta a trimis aceasta scrisoare si lui Ladislau- voievod de Binis. Prin aceasta scrisoare se cere sprijin pentru actiunea de catolicizare a populatiei autohtone

Din acest act aflam existenta localitatii Binis si a primului voievod cu numele Ladislau- la mijlocul secolului al XIV-lea. Intre anii 1349-1351 documentele amintesc despre mosia Binisului care apartinea districtului Kuesd (Bocsa).

Un alt Document din 1371-1351 aminteste de primul cneaz cunoscut al Binisului – Radu, care este solicitat de comitele de timis sa-i trimita trei oameni pentru construirea cetatii Orsova. Pina la sfarsitul domniei Imparatului Iosif al II-lea(1780-1790) cnezii au reconstruit, alaturi de preoti si protopopi, nucleul elitei romanesti pana la revolutia din 1848.


Echipa de fotbal in 1960

Si comuna Binis participa la toate momentele majore ale istoriei poporului roman de pe aceste meleaguri ale Banatului, avand acelasi ideal ca totii romanii, sa se uneasca intr-o singura tara a romanilor.

Populatia participa cu osteni in armata lui Mihai Viteazul la 1599 in contingentele militare ale Caransebesului si Lugojolui. In 1601, mosia Binisului apartinea Comitatului Severinului si stapanita de castelul Lugojului, impreuna cu iobagii si colonii lor.


Magazinul Josefinei Friedmann

Revolutia din 1848 a cuprins si pe satenii din Binis care participa la insurectia armata care ocupa in decembrie 1848 Bocsa si Resita, unde se fabricau arme pentru revolutionarii maghiari care luptau pentru interesele lor si nu pentru drepturile romanilor. Din aceasta cauza taranii banateni se alatura trupelor imperiale austriece pentru eliberarea Lugojului.

La adunarea romanilor de la Lugoj, de la 15-27 iulie 1848, convocata de marele patriot banatean Eftimie Murgu (1805-1870), participa si delegati ai binisenilor, cerand recunoasterea natiunii romane, a limbii romane in administratie, proclamarea independentei bisericii romane din Banat fata de ierarhia sarbeasca.

TIROL

Localitatea TIROL, a fost intemeiata in anul 1810-1811 prin colonisti veniti din Tirolul Austriac si impropietariti in hotarul comunei Fizes.

In anul 1809, locuitorii regiunii Tirol din Austria s-au rasculat impotriva ocupatiei bavareze, impuse de catre Napoleon dupa victoria obtinuta la 2 decembrie 1805 asupra Austriei la Austerlitz. Condusi de hangiul Andreas Hofer, ei au trebuit sa dea piept atat cu bavarezii, care stapaneau in mod formal regiunea, cat si cu trupele franceze ale maresalului Lefebvre. Rascoala a fost infranta, iar Andreas Hofer impuscat. Supusi in continuare unei crunte reprimari din partea francezilor si a aliatilor lor bavarezi, numerosi participanti la rascoala au fost nevoiti sa recurga la solutia emigrarii de pe pamanturile lor. Ei s-au adresat in acest sens imparatului austriac Francisc I, care le-a permis sa se stabileasca in Banat.


Trupa de dans in 1950

Ajunsi la Viena, cei care au ales sa emigreze au primit pasapoarte si cate 50 de florini, deplasandu-se apoi in Banat in trei grupuri, aflate in general sub conducerea unor fosti lideri ai rascoalei. Astfel, primul grup a sosit in vara anului 1810, venind cu vaporul pe Dunare, Tisa si Bega, sub conducerea lui Joseph Speckbacher, care fusese numarul 2 al rascoalei dupa Andreas Hofer, si a cumnatului lui Hofer, Peter Thalguter. Cele 25 de familii tiroleze ajunse atunci in Banatul timisan au refuzat initial doua oferte de a se aseza in campie, preferand un teren muntos, asa cum fusesera obisnuite sa traiasca inainte. Din acest motiv au ales o fasie de teren situata intre localitatile Fizes si Doclin, obtinand si aprobarea de a se aseza acolo din partea Administratiei Camerale. Noii veniti au fost instalati la inceput in Fizes, iar din august 1810 a pornit construirea primelor case pe locul stabilit pentru familiile lor.

Primii ani ai perioadei comuniste au lovit puternic localitatea. Toate bunurile oamenilor au fost luate in proprietatea statului. In 1945, multi locuitori au fost deportati in Uniunea Sovietica, iar in 1951 in Baragan. In septembrie 1810 a sosit in Banat si un al doilea grup de refugiati tirolezi, compus din 16 persoane, sub conducerea lui Jeremias Eisenstecken. In aceeasi luna ei se aflau la Timisoara, unde au fost ajutati cu cate 30 de creitari si o masura de paine sau cu jumatate de masura de grau zilnic si cu cate 70-75 de florini pentru a-si putea cumpara haine si ustensile casnice. Iar in primavara lui 1811 a ajuns si cel de-al treilea grup, sub conducerea preotului Johann Mathias Stuefer. Componentii sai au fost adapostiti in Maureni pana la terminarea caselor de care aveau nevoie.


Formatie muzicala la Kirchweih (1967)

Satul, care a fost redenumit Királykegye in 1888 si Tirol in 1927, a dispus inca din 1810 de un notariat. Prima biserica, o capela, a fost in hambarul comunal in primavara anului 1814. Actuala biserica romano-catolica a fost construita intre anii 1847-1850, iar in 1896 s-a amenajat parcul din jurul sau. De parohia Tirol apartineau si filialele: Binis, Brezon, Doclin, Ferendia, Forotic, Surduc, Berzovia si Fizes.

Scoala comunala a existat in perioada 1814-1908, din 1909 ea intrand in posesia statului. Primul dascal, Christoph Wattmann, a venit din Dognecea, activand o lunga perioada, din septembrie 1814 pana in septembrie 1856. El era si instructorul primei formatii muzicale din sat, infiintata in 1814, pana in 1848, perioada in care aceasta a avut permanent 10-12 membri. Primul cor s-a constituit mai tarziu, in 1888, fiind dirijat pana in 1892 de Johann Brück.




Croitoria lui Johann Kepl

Localitatile mai sus mentionate, sate componente ale comunei DOCLIN, pana in anul 1918 au facut parte din Imperiul Austro-Ungar. Din anul 1918, localitatile se subordoneaza administrativ raionului Resita, plasa Bocsa, regiunea Banat.

Dupa reimpartirea teritorial-adsministrativa din anul 1968, comuna Doclin cu satele componente Binis, Tirol sunt parte componenta a administratiei judetului Caras Severin.


Clasa de scoala in 1938